Astfel ne invata un vechi dicton latinesc,cum ca soarta e schimbatoare.Uneori ni se spune ca omul isi croieste destinul propriu,alteori auzim ca viata ne este deja scris si ca doar jucam rolul pe care demiurgul ni l-a dat. Am citit undeva ca omul isi hotaraste soarta atat prin ce alege sa faca,cat si prin ce alege sa nu faca. Tu ce crezi,suntem fauritorii propriului nostru destin sau doar actori pe scena vietii?
Oh,motiv mare de bucurie si de salt pana la nori,inceperea anului scolar.An,nu ca oricare altul,ci finalul aniilor de liceu,etapa chinuitor de plina de schimbari si transformari.Dar acest post nu e despre asta,ci despre comunismul reinstaurant in Bastilia,sau pentru cei ce nu stiu,liceul meu fantastic. Luni,17 septembrie,deschiderea oficiala a anului scolar.Nu am ajuns.Eram plecata in Sibiu.Cand festivitatea era in plina desfasurare,faceam stopul la iesirea din Sibiu.Oricum stiam ca nu pierd mare lucru,dar m-am amuzat copios sa aud ca presa scrisa si audio-vizuala a vrut sa boicoteze directiunea liceului cu zvonuri cum ca prestigiosul Colegiu National Dr Ioan Mesota nu a avut parte de festivitatea de deschidere.Asa va trebuie dom' director!(argumentul in cele ce urmeaza) Marti,18 septembrie.In urma aprigelor avertizari ale colegelor constiincioase care s-au prezentat in prima zi la festivitatea non-inexistenta,mi-am pus pe mine straiele urat colorate bleo-griatice-tomnatice,si-am plecat spre locul de mantuire a creierelor.La poarta scolii,stupoare:jumatate din elevi facand stanga-mprejur,datorita lipsei uniformei.La poarta liceului,in straie de Charon neomodernist,dom' director Polexa inspecta hainutele freshly ironed,facand discriminare vestimentara.Nici bine nu ajung in clasa,ca sunt anuntata ca treuie musai si neaparat sa ma prezint la postul de serviciu pe scoala.Bucuroasa sa scap de doua ore de latina,m-am conformat si am inghetat vreo 7 ore.A 8-a am preferat sa mergem la geografie ,sa ne amuzam de glumitele noului profesor.Aa,ca sa nu uit aspectul cel mai important a zilei,a venit televiziunea sa dezminta zvonurile ...adica cum sa pateze cineva onoarea?Ar trebui dusi la ghilotina cu totii! Miercuri,19 septembrie.Huray,orele incep mai in rand cu oamenii,am prins si eu aglomeratia de la 8 si nu de la 7.prima ora sport.Nou prof,noi cerinte,nou echipament (aham,uniforma si la educatie fizica,ce vrei dom'le,nu-ti convine,muta-te!),nou regulament.Daca vrei sa dai bacalaureatul la sport si iti alegi baschetul,sa te puna sfantul sa nu faci ca maimuta pe teren,ca vei avea scazut un punct si jumatate.De aceea m-am decis ca nu voi face bungee jumping ci voi alege ca ultima materie una intelectuala,caci nu stiu sa dansez prea bine. In incheiere,am ramas cele mai frumoase flori!
AN infinite desires unfolding in her mind,and yet,she isn't thinking of anything.Not that she wouldn't want to,but she is too tired.TIred of thinking,tired of theories,tired of prejudices.SHe'd like to escape this dominant world,but she does not find the key that matches the exit door.IT seems it has perished in the abyss of her thoughts.ANd there she stands,all by herself,thinking of how it could have been if she hadn't had so many questions querrelling in her mind
Daca eu as fi stiloul,ai fi tu foaia? Daca eu as fi soarele,ai fi tu cerul? Daca eu as fi punctul,ai fi tu virgula, Daca eu as fi albina,ai fi tu floarea? Daca eu as fi intunericul,ai fi tu crepusculul? Daca eu as fi miezul,ai fi tu coaja? Daca eu as fi undevaul,ai fi tu candvaul? Daca eu as fi viermele,ai fi tu marul crud? Daca eu as fi asasinul,ai fi tu arma? Daca eu as fi copacul,ai fi tu umbra?
AZi..a fost o racoare placuta,imbietoare as putea spune.O simt mai bine de cand fac greva la Ratbv si m-am invatat sa calc mai des si mai marunt suprafata terestra.Respiratia-mi devine mai accelerata si pasul mai grabit cu cat simt mai accentuate privirile oamenilor atintindu-se catre mine.AZi am dat o raita prin orasul gri-tomnatic,unde toamna isi pune amprenta greoaie asupra naturii.AZi mi-am cumparat pufuleti si aveau,nu mint,gustul pur al copilariei.AM reinvatat sa ii mananc,astfel terminand doua pungi cu setea lacoma cu care pradatorul isi sfasie prada inca vie,dar care simte cum piciorul ii este smuls intr-o maniera bestiala,si in ochii-i se reflecta ultima licarire.CAnd aveam 6 ani,mama-mi citea Caprioara lui Garleanu si ma podideau lacrimile.AZi citesc o carte a lui Marquez si..stupoare...am uitat arta de a plange.
Picioare fine,lungi pana in gat,glezne subtiri si fara de cusur,talie de viespe,brate gratioase,decolteu generos,buze Angelina style,pometi mereu imbujorati,si cand chiar nu se poate,ajutati de blush,machiaj impecabil,par stralucitor de matasos,zambet de milioane...Oare aceasta e imaginea femeii ideale,a frumusetii absolute?Ce se intelege prin frumusete?In ce masura conteaza aspectul exterior?Se mai uita cineva daca exista acea frumusete interioara,izvorata din suflet?Mai conteaza ca ai o aura pozitiva,sau o inima de aur?Care e prototipul femeii frumoase?Intr-o societate mondena,in care totul e comercial,in care se vinde si imaginea,primeaza aspectul fizic.Coaja e esentiala,miezul poate fi stricat,sau gol,sau expirat.
AH,dintr-o sete nebuna si un dor patimas de a posta,iata-ma atasand mediocritati si maruntele,pentru a umple blogosfera cu nonsensuri,macar asa ma veti pomeni!DAr,in niciun caz nu va voi spune ca poza este facuta direct din casa baobabului,ca daca v-as spune,m-ati putea localiza si astfel trece in nefiinta(ah ce trairi morbide!) pentru timpul cheltuit!
DA,cu greu ma pot desparti de voi...voi,care mi-ati fost alaturi,dupa cum spune in Scripturi,la bine si la greu,ce mi-ati purtat comod pasii spre cele mai nebanuite destinatii,care nu ati lasat frigul sa-mi acapareze degetelele si nici ploaia sa-mi racoreasca talpa de doar 37...voi care ati stiut ca va duc prin zapada,burnita,canicula,si nu ati ripostat niciodata,ba mai mult m-ati slujit impecabil,desi stiati ca urma sa mergem in Bran,Moieciu,Predeal,Prejmer,sau cate si mai cate destinatii.AZi,e o zi trista,intrucat ati luat la cunostiinta faptul ca v-am inlocuit,insa nu ati ripostat,ci ati tinut capul sus cu demnitate.AZi va multumesc din inima pentru toate clipele petrecute in compania voastra,si-mi cer iertare ca v-am inlocuit asemenea unei fiinte ingrate si fara inima.ADio,dragii mei!
Yep,ugly ol' times are comin'.Oricat as incerca sa fiu copil model,nu-mi iese pasenta,calc stramb si sunt etichetata drept neascultatoare sau nesabuita.Mama s-a conformat cu ideea baobabului de a-si petrece anii rebeli ai studentiei in centrul capitalei,unde nu prea sunt pomi si-si va scurta viata de munteanca considerabil.In inima baobabului s-a nascut in urma unei discutii un firicel de dorinta aprinsa de a merge in vama veeeeche,unde nisipul sa zgarie fin,iar marea sa fie amara,luna sa-mi fie confidenta,iar soarele amant.Sa stau treaza toata noaptea ascultand cum valurile se sparg de stanci,iar dimineata sa ma trezesc cu nasul in nisip,in loc de cearseaf.Aerul de mare sa-mi intre in plamani,iar la rasarit sa strig cat ma tin corzile vocale "Sunt libera!".Pescarusii sa-si deschida aripile larg ,formand o coroana de zapada deasupra marii.Cand eram mica,mama ma imbraca in rosu si un vecin ma tachina mereu cand ma vedea "Ce faci tu Scufita Rosie?".La sfarsitul gimnaziului soarta m-a inzestrat cu o divina miopie.De azi,voi fi un exemplar ciudatel de emo-nerd.
Iata asa,ma intorsei si de pe meleagurile mediteraneene.Drumul a fost mai lung decat la dus,traficul a fost si mai ingreunat,iar frontierele si mai pline(ah,romano-italienii se intorc pentru a echivala cursul leului cu cel al euroului).Noaptea a fost crunta,Mr Bean m-a tinut iar treaza ,iar Viata lui Pi a ramas neterminata.Aparent vremea rea se tine scai dupa mine,intrucat de la intrarea in rezervatia de bastina si pana in gradina botanica ce-mi apartine,tunetele si fulgerele au dansat deasupra noastra.Azi inca danseaza valsul lor vienez,din miscarile lor si magia soarelui nascandu-se curcubeul.Imi parea ca am lipsit de acasa milenii intregi,ca am calatorit prin timp,intrucat casuta mea parea o casuta de pigmei.Dulapurile scunde,televizorul micut,camarutele stramte ,toate imi pareau ca a unuia din cei sapte pitici.Am ascultat Tapinarii ore in sir si au aceeasi savoare, inima mi-a crescut pana la exaltare.In ultimele doua nopti linistea somnului mi-a fost invadata de serpi si crime,iar accesul la net este echivalent cu zero.Inchei aici,in asteptarea unui somn mai odihnitor,cu regretul ca am uitat sa scriu posturi destepte.
Well,from my point of view,there are no longer nine million.I guess that their number has cosiderably decreased,if not reached half..or a quarter,without exaggerating.The reason?Extremely simple.They have all moved to Italy.They're everywhere.Driving cars,bicycles or motorcycles,going by bus,shopping,taking a walk,sitting on the benches in the park.They have taken over the country and the entire industry.They even have founded the well known China Town.But not only the Chinese have established here.You can very often meet at the bus stop people from Southern Africa,Arabia,Pakistan,India,Ucraine,Poland and many others,that I cannot enumerate.And they say America is a boiling pot!
Ehee,astfel a fost intampinat micul baobab in prima dimineata pe teritoriul rezervatiei straine.Cu ochii inca impaienjeniti de somnul dureros de dulce,baobabul a dat si el raspuns acestui salut atat de cald si ospitalier.Din cate a putut observa micul baobab,italienii sunt mandri.Nu mandri la gradul pozitiv,ci la gradul superlativ absolut.Mandri foc.Mandri de natiunea lor,de tara lor,de originea lor,de istoria lor.Atat de mandri incat toate posturile TV sunt traduse in italiana,inclusiv Mtv'ul,si se mira cum de nu subtitreaza si melodiile englezesti sau nemtesti in limba lor de bastina.Italienii au idei preconcepute in ceea ce priveste lumea:ii urasc pe nemti si pe chinezi,cred ca gli patatas (cartofii) ingrasa,as,de parca pastele nu,si au o imagine cat se poate de gri despre romani(toti sunt hoti!care nu sunt hoti sunt cersetori,iar restul lucreaza in bordele).daca ar fi asa,cine le-ar mai spala lor casele,cine le-ar mai gati,cine le-ar mai ingriji batranii,cine ar mai tine agricultura in piciore?Helloooo,tot romani sunt aia pe care ii bagati in aceeasi oala,denigrandu-i.Degeaba,ei nu se sinchisesc sa invete romana,iar altii abia daca stiu unde se situeaza tara.O sa inchei aici caci aparent patriotismul imi iese prin toti porii si o sa spuneti ca baobul e xenofob.
De mult ma chinui sa imi deschid un blog,iar ceea ce ma oprea mereu nu era cum sa creez un cont sau ce host sa aleg,ci mai degraba ce sa scriu in introducere.Dupa indelungi cautari,documentari si sfortari de neuroni,iata ca am reusit....iar rezultatul a luat forma unui 'Bine a(ti) venit' italienesc.Aici intentionez sa scriu vrute si nevrute,o sa incerc sa ma abtin de la mania punctelor de suspensie,sa nu fiu anosta,plictisitoare,prea ironica sau sa depasesc limita de sarcasm.Once again a big warm fuzzy Welcome >< and enjoy your stay!
