Se afișează postările cu eticheta vorbe de duh. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vorbe de duh. Afișați toate postările

sâmbătă, 13 iunie 2009

It's been so long.....



Uitandu-ma la data ultimei postari,observ cu stupoare ca se-mplineste anul de cand am neglijat blogul,an in care s-au pestrecut o gramda de evenimente ....precum inceputul studentiei,statutul de boboaca,mult asteptata mutare in capitala ,traiul cu o colega de camera,chefuri,distractei,sesiunea si stresul implicit, bucurii,dezamagiri si asteptari enorme. Musai trebuie sa recuperez!

miercuri, 19 septembrie 2007

Do the monkey now!


Oh,motiv mare de bucurie si de salt pana la nori,inceperea anului scolar.An,nu ca oricare altul,ci finalul aniilor de liceu,etapa chinuitor de plina de schimbari si transformari.Dar acest post nu e despre asta,ci despre comunismul reinstaurant in Bastilia,sau pentru cei ce nu stiu,liceul meu fantastic.
Luni,17 septembrie,deschiderea oficiala a anului scolar.Nu am ajuns.Eram plecata in Sibiu.Cand festivitatea era in plina desfasurare,faceam stopul la iesirea din Sibiu.Oricum stiam ca nu pierd mare lucru,dar m-am amuzat copios sa aud ca presa scrisa si audio-vizuala a vrut sa boicoteze directiunea liceului cu zvonuri cum ca prestigiosul Colegiu National Dr Ioan Mesota nu a avut parte de festivitatea de deschidere.Asa va trebuie dom' director!(argumentul in cele ce urmeaza)
Marti,18 septembrie.In urma aprigelor avertizari ale colegelor constiincioase care s-au prezentat in prima zi la festivitatea non-inexistenta,mi-am pus pe mine straiele urat colorate bleo-griatice-tomnatice,si-am plecat spre locul de mantuire a creierelor.La poarta scolii,stupoare:jumatate din elevi facand stanga-mprejur,datorita lipsei uniformei.La poarta liceului,in straie de Charon neomodernist,dom' director Polexa inspecta hainutele freshly ironed,facand discriminare vestimentara.Nici bine nu ajung in clasa,ca sunt anuntata ca treuie musai si neaparat sa ma prezint la postul de serviciu pe scoala.Bucuroasa sa scap de doua ore de latina,m-am conformat si am inghetat vreo 7 ore.A 8-a am preferat sa mergem la geografie ,sa ne amuzam de glumitele noului profesor.Aa,ca sa nu uit aspectul cel mai important a zilei,a venit televiziunea sa dezminta zvonurile ...adica cum sa pateze cineva onoarea?Ar trebui dusi la ghilotina cu totii!
Miercuri,19 septembrie.Huray,orele incep mai in rand cu oamenii,am prins si eu aglomeratia de la 8 si nu de la 7.prima ora sport.Nou prof,noi cerinte,nou echipament (aham,uniforma si la educatie fizica,ce vrei dom'le,nu-ti convine,muta-te!),nou regulament.Daca vrei sa dai bacalaureatul la sport si iti alegi baschetul,sa te puna sfantul sa nu faci ca maimuta pe teren,ca vei avea scazut un punct si jumatate.De aceea m-am decis ca nu voi face bungee jumping ci voi alege ca ultima materie una intelectuala,caci nu stiu sa dansez prea bine.
In incheiere,am ramas cele mai frumoase flori!

miercuri, 5 septembrie 2007

miercuri, 1 august 2007

Firenze.Florence.Florenta

Yep,citta d'arte.Sau orasul artelor.Sau focarul renascentist.Oricum i-ai spune,totul se rezuma la frumusete.Cand mergi in Firenze nu ai cum sa nu ramai uimit de grandoarea sa.Mii de turisti il impanzesc si il fac sa para un furnicar de dimensiuni cosmice.Daca nu esti atent te vei ciocni de vreun englez cu ochelari si cu harta orasului sub nas,cautand Domul.Coada la intrarea in Santa Maria del Fiore este asemenatoare cu cea de la alimentara de pe vremea ceausista,iar trebuie musai sa zambesti mereu,altfel vei fi imortalizat serios sau strambandu-te de unul din miile de flashuri care se declanseaza concomitent.Firenze inseamna viata.Azi am fost acolo.Drumul spre gara a parut o eternitate.Autobuzul mergea cu viteza melcului,iar ghinionul se parea ca se tine lant dupa mine.Ajunsa in gara,ma uit pe tabela cu plecarile spre a observa cu stupoare ca urmatorul tren spre Florenta pleca abia dupa o ora.Cumva cumva a trecut si ora aceea,mi-am amintit de o zicala,"Si cea mai rea ora are doar 60 de minute" ,apoi trenul a avut intarziere 20 de minute,mi-am zis "Nu-i nimic".Pe peron m-a acostat o romanca.Cred ca nu i-a placut accentul meu cand i-am spus ca trenul opreste in fiecare statie.In compartiment,s-a asezat langa mine.A inceput sa imi spuna povestea vietii ei si toata amaraciunea ce ii apasa inima.Intr-un final am ajuns in gara Firenze SMN.Puteam observa cupola Domului.Mi-am luat in graba la revedere de la saraca femeie si am pornit sa hoinaresc.M-am indreptat,indubitabil,spre Piaza Domului.As fi ramas asa zile intregi,impasibila,imperturbabila,spre a observa Domul.Cred ca are puteri hipnotice.Cu greu mi-am dezlipit picioarele ce pareau sa nu mai asculte de mine si am mers in Muzeul Domului.Printre zeci si sute de statui care mai de care mai frumoase,am ajuns la faimoasa si controversata La Pietà,compexul sculptural in care Michelangelo s-a intruchipat pe el ca fiin unul din cei doi oameni care l-ai dat jos pe Iisus de pe cruce.Stupefiata de incarcatura de piosenie pe care ti-o transmitea,am plecat mai departe,si am urcat in Campanella lui Gioto.Durerea urcarii atator trepte a fost subit amortizata in momentul ajungerii in varful sau.Imagine ce se desfasura inaintea ochilor mei nu avea grad de comparatie si era indescriptibila in cuvinte omenesti.Intreaga panorama a orasului,casele ordonate la milimetru,tot iti transmitea senzatia de pace sufleteasca si armonie.Chiar simteai comuniunea cu natura,cu cerul,cu divinitatea.Dupa ce am fotografiat din toate colturile,m-am decis ca trebuie musai sa cobor,sa hoinaresc prin restul Florentei.La parter,unde erau biletele,avusese intalnirea a catorva americani.Ele abia coborasera din minunata campanela.Ei isi adunasera fortele spre a savarsi ascensiunea fara ascensor.Ei,cu spiritele vesele, "How was it?".Ele,foarte sceptice "We did it once.Never doing it again in our entire lives".Of, Mc Donald's-ul asta.Tot in piata Domului,mai consum bateriile pe poze,fac inconjurul,stau la coada la intrarea in Dom,pe scarile monumentului se afla pleada rebela si noncomformita de punkeri.Surad,ii imortalizez,si plec mai departe.Inauntrul catedralei,pustietate mai mare ca in desert.Toate monumentele din perioada Renasterii fusesera mutate,spre conservare,in Muzeul Operei Domului.In interior,mi-am putut desfata privirea doar cu controversata cupola a lui Brunelleschi,pe care a decorat-o cu Paradisul,Pamantul si Infernul.Nu e de mirare ca vis-a-vis de Dom era o alta biserica ce avea la intrare faimoasa Poarta a Paradisului,imbracata in aur.Mare smecher Dante asta!Cu pasi lenti m-am departat de colosala si dominanta basilica Santa Maria del Fiore ,iar pasii m-au purtat spre Ponte Vecchio.La unul din capete,o mireasa pe bicicleta,zambea din toate rasputerile spre a savarsi o fotografie cat mai minunata n ziua nuntii ei.O alta,mai nonconformista,trecea intr-un trabantel,la brat cu sotul ei.La mijlocul celui mai vechi pod,folosit pentru schimburi comerciale si negot de aur si bijuterii scumpe,m-am oprit spre a admira raul Arno,deasupra caruia ne aflam.Tocmai atunci se aflau adeptii cultului Hare Krishna,facand incantatiile lor si ademenind alte persoane spre credinta lor plesuva,impartind cookies.Tot inaintand(to be continued)

miercuri, 27 iunie 2007

Benvenuti


De mult ma chinui sa imi deschid un blog,iar ceea ce ma oprea mereu nu era cum sa creez un cont sau ce host sa aleg,ci mai degraba ce sa scriu in introducere.Dupa indelungi cautari,documentari si sfortari de neuroni,iata ca am reusit....iar rezultatul a luat forma unui 'Bine a(ti) venit' italienesc.Aici intentionez sa scriu vrute si nevrute,o sa incerc sa ma abtin de la mania punctelor de suspensie,sa nu fiu anosta,plictisitoare,prea ironica sau sa depasesc limita de sarcasm.Once again a big warm fuzzy Welcome >< and enjoy your stay!