Viata unui om...

.....este precum o piatra de cimitir pe care fiecare om pe care l-ai cunoscut isi aduce influenta ...

Rebirth!

On air!

Uiiiii,scriu direct din magazinul Orange Concept Store!totul e super advanced si pe mine si pe Gabriel ne cam depaseste noua tehnologie,dar,nu-i nimic,ii venim noi de hac!Peste doua ore trebuie sa inceapa concertul de lansare al trupei Travka,iar baobaul inca isi asteapta amicii clujeni care trebuie sa soseasca cu ocazia! Pup urbaniceste !

Uni-i Jica?Wei Jica...

Dezordine.Lumea mea e in dezordine.Biroul freamata de dezordine.Chiar si in idei am dezordine.Cand ma gandesc la ceva,imi ia dublu timpului cat ar trebui,tocmi pentru ca trebuie sa alerg dupa idee,sa o apuc de coada si sa o tarasc din dezordine,sa o aduc la lumina.Strada mea se vrea a fi o mica ruptura din Lipscani.Nu din cauza vechimii.Ci a renovarii.Praful care imi intra in casa si in plamani e deja insuportabil,si asta doar pentru ca le trebuie lor parcari.Da dom'le,parcari,la cat mai multe,sa incapa masinile,sa dispara verdeata asa cum a disparut si visinul ANcai,sa trebuiasca sa ma echipez ca alpinistii in incercarea de a iesi din bloc.De cand strada e in demolare si schimbare la fata,nici ciocolata nu-mi mai alina suferinta gri.Am optat pentru negru in locul maroului,si de azi o luna postesc sa-mi ispasesc pacatele(de aici se va desprinde ca mi-am augmentat colectia de botosei dupa crancene lupte cu constiinta) AZi pleata mi-a fost vanturata de multimea de masini in timp ce asteptam tardivul autobuz si ma cuprinsese visarea la viitorul motor pe care o sa il posed cand voi avea varsta actuala a celor de la Phoenix.V-am pupat...si "Stau singur si ma-ntreb...de ce-am plecat de-acaaasa..."

Cutting the sky with a water knife!

AH,dintr-o sete nebuna si un dor patimas de a posta,iata-ma atasand mediocritati si maruntele,pentru a umple blogosfera cu nonsensuri,macar asa ma veti pomeni!DAr,in niciun caz nu va voi spune ca poza este facuta direct din casa baobabului,ca daca v-as spune,m-ati putea localiza si astfel trece in nefiinta(ah ce trairi morbide!) pentru timpul cheltuit!

Sentimental Vendetta

As...au oare mai tii tu minte cand eram mici si zburdam ca doua nebune pe dealurile din fata blocului care pe atunci ne pareau munti?cand culegeam nasturei si faceam coronite si ne impodobeam una pe alta,si nu stiam de e zi sau noapte,intrucat zilele pareau ani si anii decenii si niciodata nu ne saturam de perindat padurea,de cules branduse si jir,de mancat corcoduse timpurii sau sa ne aruncam in miez de toamna in frunzele ruginii..mai tii minte cu cata sarguinta construiam acele capite de frunze,asemenea celor mai straluciti arhitecti,pentru ca mai apoi sa ne aruncam cu tot trupul in ele,pentru a ne desfata placerile infantile?sau cand jucam scunselea,mereu ma calcai pe nervi caci nu voiai sa joci,ci stateai si observai cum noi toti restul ne ascundeam,cine minjeste sau cine puipuie.Si mai tii minte cand vara ne suiam in visinul tau,ne faceam cercei si ne patam hainutele cu grija apretate de mamele noastre,si tot blocul se strangea pentru a gusta din visinele-ti.Sau cand mergeam la furat flori,ne-ntepam in spinii trandafirilor si fugeam cat ne tineau picioarele pentru a nu fi identificate...sau gustul merelor varatice...sau rabarbarul proaspat smuls...cat era de savuros doar pentru ca era furat din gradina alaturata..ah...numai cand ma gandesc simt pe papilele gustative aroma dulce acrisoara a rabarbarului si a zilelor ce au trecut...Mai tii tu minte cand eram mici iar eu nu puteam spune rosu,ci era substituit cu un "rofu" naiv,iar tu radeai machiavelic de mine ,la fel ca atunci cand incurcam ieri'ul cu ziua de maine.Pana ieri,aproape ca uitasem ce gust are,dar ieri,la revederea ta,inima mi-a stat ,sangele mi-a zvacnit din toate vasele circulatorii,iar genunchii pareau sa se desprinda ,lasandu-ma oloaga de la tremurat.I soooo damn missed you,you sheep!