joi, 28 iunie 2007
The marvellous adventures of baobab lil'
Uite asa,tiptil tiptil,a trecut si scoala,vacanta i-a luat locul,si micutul baobab si-a mutat resedinta din rezervatia sa naturala din Romania spre alta rezervatie,nu oricare ,ci una mai la distanta,care are de departe o cultura mai bogata,cu o istorie de mii de ani (de cand Romulus a zarit vulturii si i-a fost incredintata carma Imperiului Roman infloritor in calitate de prim imparat),cu o populatie mai civilizata si o rezervatie mai curata.Dupa cum se poate ghici,micul baobab si-a mutat radacinile juvenile pe taramul Italiei.Nu mica i-a fost uimirea,caci a fost pentru prima data cand micul baobab s-a dezradacinat spre a explora alte rezervatii.Cu mic,cu mare,cu catel,cu purcel,dis-de-dimineata in data de 21 iunie baobab era gata de plecare in voiajul vietii sale.Startul s-a dat de langa gara natala,spre orele amiezii,cand era caldura mai toropitoare.Noroc cu autocarul dotat cu aer conditionat,caci in absenta sa baobabul s-ar fi uscat cu totul.Cu castile in urechi,cu Soare gol al lui Asimov in mana,baobab astepta cu ardoare ca autocarul sa zboare(cam greu avand in considerare drumurile nu tocmai exemplare ale rezervatiei sale natale) si odata cu el,Timpul.Tot mergand,cand ceasul romanesc indica miezul noptii,iata ca ajunse la vama cu the Hungarians,vama deasupra careia scria mare 'Gyula'.Emotiile il napadeau pe micul baobab,intrucat nu mai trecuse pana atunci nici un alt punct de frontiera,iar acum simtea ca-si stirbise patriotismul si ca inselase amintirea profesorului de istorie,astfel incat a fost pus in mare dificultate daca sa inmaneze politistilor de la vama buletinul antic sau pasaportul intact.Cu cat se apropia politistul mai mult,cu atat inima i se strangea mai mult,astfel ca a optat pentru pasaport.Replica politistului a fost:'Nu dai bacu' anu' asta?' iar baobaul a raspuns mandru ca un paun infoiat :'La anu''.Cum a trecut vama,cum a inceput furtuna,ca si cum natura plangea absenta micului baobab.Din peisajul frumoasei rezervatii vecine stapanite de ungari micul baobab nu va poate povesti mai nimic decat despre Hotel Paprika,despre sosele imaculate cu patru benzi sau despre Aventurile lui Mr Bean pe care le-a vizionat chircit in scaunul de piele,printre franturi de somn si reverie.Cam pe la rasaritul soarelui,iata ca baobabul a avut ocazia sa coboare din autocar la un popas spre a respira aer austriac si pentru a-si clati ochii in blonzimea austriecilor si in maretia morilor de vand ce acopereau vaste hectare,asemenea lui Don Quijote cand avea de infruntat,spre a-si pastra onoarea nepatata,'uriasii'.Tot uitandu-se ba pe fereastra,ba la teveu,ba la ochii albastri ai fetitei de 3 ani din fata sa,ba la peisajul montan austriac,ba la tunelele spatiale,timpul voiajului s-a scurs iar baobab a ajuns la destinatie,unde il intampina the great wise baobab.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Trezit din somnul adanc si fara vise cu care este obisnuit,Doton este cuprins de un sentiment ciudat.Simte adanc in interiorul sau ca pierde ceva.Un sentiment mic si firav,ca adierea unei brize de vara,dar a carei existenta Doton nu o putea nega.Incearca sa il ignore,sa isi impuna calmul si raceala tipice lui,dar se sperie cand vede k sentimentul ramane.
Parca simte dezradacinarea baobabului prin o leagatura ce nu mai exista de mult timp,ca un drum pe care nu a mai mers nimeni si a fost inghitit iara de natura si de Doton insusi.Simte k nu poate urma acel sentiment pentru a-i elucida sursa,caci ii este impus de legile cosmice sa nu se miste,sa ramana sa hraneasca viata si arborii ce i-au fost incredintati.
Intristat si suparat p legile ce ii dau puterea,dar totodata il tin legat pentru a-si indeplini sarcinile,Doton cheama alt element pentru a gasi sursa tristetii sale.
Mereu legat de fratele sau si dornic sa ii raspunda la chemari,Suyton se grabeste sa gaseasca motivul.El injunghie cerurile cu fulgere pentru a le deschide si a aduce ploaia.Suyton creaza furtuna ca p o imagine a tristetii lui Doton,astfel incat micul baobab sa inteleaga.Dar iata,caci puterea lui Suyton nu este nelimitata si nu poate urma baobabul prea mult timp,si sleit de puteri,se intoarce inapoi.Infuriat pentru ca nu a ajuns la timp,Suyton porneste furtuni dupa furtuni,zi dupa zi,in speranta de a spala cu picaturile de apa tristetea fratelui sau.
Dar Doton ramane tacut ca intotdeauna,isi recapata calmul si trimite tristetea sa fie devorata de intunericul neexplorat din interiorul sau.
Draga Doton,
va rog a lua la cunostiinta faptul ca micul baobab a simtit furia si tristetea dumneavoastra inchegata in furtuna comceputa de al dumneavoastra frate,si nu a ramas nepasator la semnele naturii,insa aparent in rezervatiile cu gulash si kurtosh kolacsi efectele lui Suyton nu au amploarea pe care o rasfrang asupra firii precum in rezervatia originara.V-as ruga insa sa nu mai lasati sentimentele amare sa va copleseasca,intrucat micul baobab va trece in viitor printr-un proces de inradacinare,pentru ca simte ca rosiile sintetice,merele fara cusur si teii fara miros ii afecteaza grav sanatatea si ii sterg zambetul de pe coroana saraca in seva elaborata si in clorofila.
Al dumneavoastra,
petit baobab
Suyton se va opri.A provocat prea multe bagube pentru distractia mea.Oricum in ultimele zile nu au mai fost furtuni in rezervatie.Probabil se daduse deja batut.
Micul baobab a ramas extrem de nelamurit dupa lecturarea commentului dumneavoastra.I se pare ambiguu si ar dori sa ii raspundeti la o serie de intebari:Suyton are sau nu propria sa constiinta ?Face ce vrea el sau la comanda dumneavoastra?Cat de mari au fost pagubele in rezervatie?Si ca de final,a fost totul pentru satisfacerea umorului propriu?
In asteptarea unui raspuns,
baobab intrebator
Trimiteți un comentariu